Ne-am înstrăinat
mult prea devreme,
căci dragostea eternă
ai aruncat-o-n vreme.
Azi visele-au murit,
şi a-nviat durerea,
şi-n zori, chemării mele
îi răspunde tăcerea.
Bună! Dacă vă plac poeziile, în general, atunci...sunteţi invitaţii mei.Dacă nu vă plac, atunci puteţi trece mai departe...s-ar putea să vă plictisiţi îngrozitor.Versurile mele sunt pt cei cu sufletul sensibil, pt cei care ştiu să citească printre rânduri;pt cei care mai iubesc frumosul.
joi, 20 ianuarie 2011
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
EXILATĂ
De ne-iubire mi-s zilele incerte, și nopțile prea lungi, cu stelele inerte. De-atâta tăcere, timpan-mi pulsează doar de durere, și-n colțul...
-
Uneori îmi e aşa de dor să-ţi aud glasul, şi aş vrea să fiu eu umbra ce-ţi însoţeşte pasul; uneori îmi pare că şi-aşteptarea do...
-
Mai lasă-mă o clipă să stau, să-ţi sorb iubirea din privire, s-o port cu mine în suflet în drumul meu spre nemurire. Mai lasă-mă ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu