SFÂRŞIT

In sufletele noastre
astăzi e doar furtună,
căci nu mai ştim de mult
ce-nseamnă o vorbă bună;
în sufletele noastre
golul se înfiripă,
căci dragoaste-a pierit
aproape într-o clipă.
Ne-au mai rămas tăcerea
şi-amintiri ferecate
în colţurile minţii ;
"povestea" e departe.

DIZABILITÃŢI

Sunt atât de departe de voi,
sunteţi atât de departe de mine,
deşi ne framântă aceleaşi griji şi nevoi
şi impărţim aceleaşi zile senine.

...Sunt atât de departe de voi.

Ne-mpiedicăm unii de alţii, in grabă,
şi-n grabă pornim mai departe;
n-avem timp să-l privim pe cel de lângă noi,
căci ne grăbim prea tare spre moarte.

...In grabă pornim mai departe.

Avem ochi dar nu mai vedem,
şi-avem urechi ce nu ştiu s-asculte,
iar buzele noastre-au uitat să se roage,
azi ştiu doar să profereze insulte.

...Avem urechi ce nu ştiu s-asculte.

NOI DOI

Noi doi am murit
din prea multa iubire,
cand doar iubire
era tot ce visam.

Noi doi ne-am mistuit
de focul dorintei nesfarsite,
cand nici unul nu mai stia
unde se termina el
si unde incepe celalalt.

Noi doi ne-am iubit
c-o iubire nebuna;
si am ars si am ras,
...si am plans.

AZI

Azi te-am lasat in urma mea,
nu ma mai doare lipsa ta,
in suflet vantul nu mai bate
si nu-mi pasa ca esti departe.

Am invatat din nou sa zbor,
caci aripile nu mai dor
si ceru-mi pare mai aproape,
cu mintea il ating in noapte.

Azi viata are iar culoare,
pe strada mea e numai soare,
furtuna-i doar o amintire
la fel ca si a ta iubire.