Bună! Dacă vă plac poeziile, în general, atunci...sunteţi invitaţii mei.Dacă nu vă plac, atunci puteţi trece mai departe...s-ar putea să vă plictisiţi îngrozitor.Versurile mele sunt pt cei cu sufletul sensibil, pt cei care ştiu să citească printre rânduri;pt cei care mai iubesc frumosul.
joi, 28 februarie 2013
LAPIDARE
Ucisu-m-au cu pietre,
la margine de drum,
şi mi-au făcut iar visul
doar pulbere şi scrum,
şi vorbe-mi aruncară,
atâtea, în obraz,
căci vorba li-i săgeată,
şi-o aruncă la necaz.
Din suflet îmi făcură,
iarăşi, preş,
şi l-au călcat în grabă,
fără greş,
fără regrete
şi fără mustrări,
mânaţi doar de orgolii,
şi vechile frustrări.
Mi-au aruncat iar vina
propriilor vini,
şi m-au lovit cu pietre,
m-au zgâriat cu spini,
la fel de însetaţi,
privind cu ochii goi,
la rănile-mi deschise,
la sângele şuvoi.
luni, 25 februarie 2013
NU
Nu mă mai doare tăcerea,
nu-ţi mai cerşesc mângâierea,
nu mai visez la noi doi,
azi, ochii tăi sunt prea goi.
Nu mă mai uit în trecut,
şi dorul nebun l-am pierdut -
l-am lăsat să piară în zare,
căci mă durea mult prea tare.
Nu mai rostesc rugăminţi,
şi nu mai rodesc lacrimi fierbinţi,
azi ochii mei sunt iar reci,
şi nu-mi pasă de vii,
sau de pleci.
Nu-mi pasă de regretele tale,
şi nu-ţi mai ascult vorbele goale,
azi drumul meu e doar înainte -
nu mă mai îmbăt cu iluzii,
şi nu dezgrop morminte.
luni, 18 februarie 2013
SPECTATOARE
Am încetat de mult
să bat la uşile
unor suflete ferecate,
şi nu mai caut iubirea
în inimi prea goale,
sau prea secate,
nici lumina nu o mai caut
în ochii prea goi,
mi-a ajuns falsitatea
gustată, prea des, printre voi.
Ştiu că iar
îmi veţi bate la uşă,
când vă va fi greu,
când visele vă vor fi cenuşă,
cerşind iubire
şi mângâiere,
pentru zilele trecute
de uitare,
şi îndelungată tăcere.
Vă ştiu şi rolul
prea des repetat,
în care excelaţi
de la atâta jucat;
îl tot urmăresc
la scenă deschisă,
cu-aceeaşi răbdare
şi-ngăduinţă nespusă.
duminică, 17 februarie 2013
OCHI ÎNSETAŢI
Mi-s ochii goi
de-atâta aşteptare,
secaţi îmi sunt de lacrimi,
pierduţi în depărtare.
Mi-s ochii plini de dor,
te vor în faţa lor,
ca să le fii liman,
să nu privească-n van.
Mi-s ochii însetaţi,
te-ar privi cu nesaţ,
te-ar închide sub pleoape,
ca să le fii aproape.
vineri, 15 februarie 2013
joi, 14 februarie 2013
MĂRTURISIRE
Mi-e sufletul liman pentru toţi,
dar inima îmi e înlănţuită,
căci n-a gustat iubirea,
şi n-a fost îmblânzită;
căci răni a adunat prea multe,
minciuni nu mai vrea să asculte,
şi a-ncetat să se mai îmbete cu vise.
Aşa c-am aruncat-o în cer,
s-o feresc de săbii de fier,
şi-am lăsat-o în grija divină,
până când cel promis o să vină;
căci iubirea nu mi-e de vânzare,
şi inima mea preţ nu are,
şi-n genere mă abat de la trend.
Nu ştiu să mimez fericirea,
cu oamenii nu vreau să mă joc,
mi-e silă de zâmbete false,
şi idile consumate pe loc;
n-am chef să pierd timpul aiurea,
jonglând cu măşti,
ca într-un teatru imens,
căci viaţa mea e doar una,
nu vreau s-o irosesc fără sens.
vineri, 8 februarie 2013
EXERCIŢII... EXISTENŢIALE
Fac echilibristică într-un punct,
şi când ochiul îmi oboseşte,
mi-l odihnesc pe "piatra" din vârful unghiului,
mă închid în mijlocul cercului sau al triunghiului,
şi visez la o lume paradisiacă.
Pendulez ,din habitudine,
între scheme, ipoteze şi teoreme,
mereu în căutarea adevărului absolut,
am sufletul conectat la realul nevăzut,
şi-ncerc să cunosc tactil veşnicia
NOSTALGIE
Te mai ajung numai cu gândul,
doar noaptea-mi mai ascultă cântul,
doar luna-mi mai sărută faţa,
de seara până dimineaţa.
Doar soarele mă încălzeşte,
şi ziua-ntreagă mă-nsoţeşte,
şi numai vântul îmi şopteşte,
vorbe de dor neînţelese.
Doar frigul îmi mai dă fiori,
în zilele pline de nori,
şi numai ploaia-mi potoleşte
setea de tine... ce tot creşte.
joi, 7 februarie 2013
SUFLET - IZVOR
Mi-am deschis sufletul către tine,
cu toate mările negre şi-adânci,
cu toate cerurile mele senine;
speram c-o să rămâi lângă mine.
Te-am lăsat să te scalzi, mereu,
la ţărmul meu
şi cu lumina, în zori,
am scăldat chipul tău;
îmi doream să fii numai al meu.
Însă te-ai depărtat, după o vreme,
tu , copilul frumos, plictisit înainte de vreme.
Te-ai rătăcit, încă o dată,
într-o lume de minciuni şi dileme,
şi glasul inimii mele
a încetat să te mai cheme.
Doar privirea-mi te-a însoţit
la fiecare pas,
şi gândul te-a urmat în fiecare ceas,
căci sufletu-mi nu ştie
să-ţi spună "bun rămas".
Şi gravitez mereu în jurul tău,
atunci când îţi e bine,
sau când îţi este greu,
şi încă te primesc în sufletu-mi izvor,
când eşti prea însetat,
când rănile te dor,
căci apa mea nu seacă
...şi o-mpart tuturor.
miercuri, 6 februarie 2013
PUNCT...ŞI DE LA CAPĂT
Astăzi am renunţat la noi,
şi nu mai visez la o viaţă în doi;
azi până şi curcubeul e-nlănţuit
dincolo de perdeaua de ploi,
şi nu mai văd lumina în ochii tăi prea goi.
Azi şi promisiunile sunt fără rost,
şi nu mă mai întreb cum ar fi fost
o iubire dincolo de relativ,
şi-o poveste, cu tine pe post de leit-motiv.
Azi m-am rupt, în sfârşit, de lângă tine,
şi-am pornit hotărâtă spre ziua de mâine;
nu mai privesc în urmă, şi nu am nici regrete,
vreau doar o viaţă nouă, plină de epitete.
luni, 4 februarie 2013
duminică, 3 februarie 2013
EVADARE
Mi-am rezemat tâmpla de cer,
şi trupul mi l-am îmbrăcat în mister;
l-am dezlegat ,iarăşi,
din lanţurile de fier.
Mi-am luat azi visele-n dinţi,
mi-am şters de pe-obraji
lacrimile fierbinţi
şi-am pornit la drum
cu paşi cuminţi.
Am lăsat trecutul în urmă,
şi durerea am aruncat-o în umbră,
căci am evadat, în sfârşit,
din noaptea cea sumbră.
sâmbătă, 2 februarie 2013
MAI DEPARTE
Ţi-am închis pleoapa c-o aripă,
şi-am pornit mai departe, în pripă,
căci "dragostea" ta a durat doar o clipă.
Am luat cu mine restul de vis
şi-am pornit spre cerul deschis,
visând la iubitul promis.
M-am avântat tot mai departe,
sperând să-l găsesc până-n noapte,
să-l pot alinta cu mii de şoapte.
vineri, 1 februarie 2013
ZESTRE...PENTRU VEŞNICIE
Păşesc pe calea asta îngustă.
Ţin veşnicia de mână,
privirea o am în faţă.
Nu ştiu de va vrea cineva
să meargă alături de mine
o lună, un an sau o viaţă;
dar păşesc mai departe, în faţă.
Am luat cu mine
tot ce-am strâns pe drum:
iubire şi lacrimi,
tăcere şi scrum;
le port pe toate-n inima mea -
îmi sunt zestrea, din urmă,
pe calea cea grea.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
EXILATĂ
De ne-iubire mi-s zilele incerte, și nopțile prea lungi, cu stelele inerte. De-atâta tăcere, timpan-mi pulsează doar de durere, și-n colțul...
-
Mi-e trupul azi plin de durere, şi sufletul rupt de tăcere, mi-e mâna mult prea încleştată, pe crucea grea, cioplită-n piatră. Pe d...
-
Tu ştii doar să distrugi minuni, să faci "tâlhari" din oameni buni, şi mame îneci în suspine doar ca să-ţi fie ţie bine. Tu ...
-
Mă doare sufletul de dor, mi-e gândul veşnic călător, şi se îndreaptă tot spre tine, vrând să te-aducă lângă mine. Mi-e inima ...