marți, 18 ianuarie 2011

IUBIRE NEBUNĂ





Te chem mereu şi te alung,
Sunt veselă şi apoi plâng,
Acum te vreau, şi-apoi aş vrea
Să nu apari în calea mea.

Aş vrea să vii, şi-aş vrea să pleci,
Când mă ascund prin umbre reci,
Şi fug de ceilalţi şi de mine,
Şi nu mai ştiu ce-i rău sau bine.

Aş vrea să mă topesc în zarea
Iubirii ce-n zori s-a-nfiripat,
Aş vrea să îţi ascult chemarea,
 Şi să m-opresc din alergat.

Să stau, şi timpu-n loc să stea,
Şi să primesc iubirea ta,
Şi-mpărtăşind acelaşi gând,
Să ne unim în dulce cânt.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

EXILATĂ

 De ne-iubire mi-s zilele incerte, și nopțile prea lungi, cu stelele inerte. De-atâta tăcere, timpan-mi pulsează doar de durere, și-n colțul...