Plecase la drum
cu gândul să ajungă cât mai departe;
mai departe
de ziua de ieri ce-o durea,
mai departe de apusul violet
şi de noapte.
Vroia doar să ajungă
cât mai departe.
Pornise la drum
cu toate visele
strânse în suflet, mănunchi,
uitase şi de oboseală,
uitase chiar şi de rănile
din inimă, palme şi genunchi.
luni, 29 august 2011
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
-
Mi-e trupul azi plin de durere, şi sufletul rupt de tăcere, mi-e mâna mult prea încleştată, pe crucea grea, cioplită-n piatră. Pe d...
-
Tu ştii doar să distrugi minuni, să faci "tâlhari" din oameni buni, şi mame îneci în suspine doar ca să-ţi fie ţie bine. Tu ... -
.jpg)
Mă doare sufletul de dor, mi-e gândul veşnic călător, şi se îndreaptă tot spre tine, vrând să te-aducă lângă mine. Mi-e inima ...