ÎNTÂLNIRE

Mă oprisem la poarta zorilor
cu aripile întinse
rupte din tăcerea norilor,
şi priveam la tine, de departe,
cum păşeai alene
de dincolo de noapte.

Te aşteptam de-o viaţă
cu dorul în suflet,
cu trupul de gheaţă,
sperând să-mi aduci mângâiere
după o noapte de frig
şi îndelungată tăcere.

Adunasem dorinţe şi vise,
vorbe de-alint şi şoapte nescrise -
le purtam în mine de-o veşnicie,
căci îţi erau menite doar ţie.

Aşteptam clipa -ntâlnirii
ca să-ţi sărut lumina privirii
ca să te am în braţele mele -
să împărţim la doi
zile şi nopţi, soare şi stele.

TE-AŞTEPT…

Te-aştept la revărsatul zorilor ;

o să mă rup iar din regatul norilor,

şi-o să devin şoaptă fierbinte -

o să te-alint cu mii de cuvinte.

Te-aştept în miezul zilei toride,

s-arunci un strop de rouă

pe-ntinderile aride

din sufletul meu zbuciumat,

ce n-a cunoscut ploaia

de când tu ai plecat.

Te-aştept la ceas de înserare

să alungi o tristeţe ce doare,

să rupi o vrajă demult rostită,

să îmi fii salvare şi nu ispită.