Şanse ţi-am dat
nu una, ci o mie...
dar cine-i fără onoare,
să le-aprecieze nu ştie,
şi ochii-am închis
de-o mie de ori,
când tu uitai de mine,
în alte-mbrăţişări.
Te crezi un răsfăţat al sorţii,
aproape-un zeu nemuritor,
doar fiindcă
mult prea multe doamne
te-au primit în inimi,
iar altele...între coapsele lor.
Le-ai luat, şi aruncat
cu multă uşurinţă -
şi fără mustrări,
căci tu n-ai conştiinţă;
dar uiţi un singur lucru...
te-aşteaptă un final,
şi cât eşti tu de "zeu",
vei levita, probabil,
de la bal...la spital.
Soarele va apune
şi peste viaţa ta...
- Dar, din atâtea mândre,
te-o boci careva???
Eu... sigur nu.
(30 dec. 2017)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu