marți, 2 ianuarie 2018

CREDEAI...




Ai absentat prea mult,
nemotivat,
din viaţa mea
de ieri, de azi,
din tot ce s-a-ntâmplat,
şi vrei acum să cred
că ţi-a păsat
de noi,
pierduţi prin ploi,
mereu singuri în doi.

Ai invocat prea mult
scuze diverse,
bazate pe minciuni
şi controverse,
credeai că farsa
o să tot dureze,
şi masca ta
n-o să se fisureze.

(2 nov. 2017)


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

EXILATĂ

 De ne-iubire mi-s zilele incerte, și nopțile prea lungi, cu stelele inerte. De-atâta tăcere, timpan-mi pulsează doar de durere, și-n colțul...