IRECUPERABILĂ

M-am trezit într-o dimineaţă ninsă;
afară era semiobscur,
în mine lumina era stinsă.
Zăceam în pat;
aveam una din aripi desprinsă.
Dorul nebun îmi dădea iarăşi târcoale,
eu îl blestemam,
el mă purta pe urmele tale.
Mă chinuia-n zori
cu-aduceri aminte,
eu mă luptam să te scot
din suflet, inimă şi minte.
Nici frigul de-afară
nu putea să stingă focul din mine,
nici rugile, şoptite în grabă,
nu reuşeau să mă mai facă iar bine.