marți, 29 ianuarie 2013

FIDELITATE





Nu te-aştepta să plâng după tine.
Eu nu cunosc regretul,
şi n-am plâns după nimeni.
Mi-e inima prea dură,
şi prea înlănţuită,
ca s-o stropesc cu lacrimi,
chiar şi când sunt rănită.

În viaţa mea,
oamenii vin şi pleacă;
cu mine, însă, prea puţini rămân;
doar Dumnezeu
mi-e veşnic călăuză,
şi mă-nsoţeşte
pân' la cap de drum.

Doar El îmi e alături
totdeauna,
şi, totdeauna, mă iubeşte infinit,
şi când mi-e greu,
îmi şterge lacrima din suflet,
şi-mi pune, iarăşi,
zâmbetul pe chip.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

EXILATĂ

 De ne-iubire mi-s zilele incerte, și nopțile prea lungi, cu stelele inerte. De-atâta tăcere, timpan-mi pulsează doar de durere, și-n colțul...