Plouă,
în mine plouă,
cu stropi de rouă,
când vă cânt vouă
un tainic
cânt,
şi din pământ
răsar spre cer
flori de mister
ca albe virgine,
ce sub priviri străine,
în zbucium uşor,
tăcute mor,
îngropându-se-n tină.
Căci a voastră privire
e plină de orbire,
şi cu amăgire
se-mbată de vicii.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
Mi-e trupul azi plin de durere, şi sufletul rupt de tăcere, mi-e mâna mult prea încleştată, pe crucea grea, cioplită-n piatră. Pe d...
-
Tu ştii doar să distrugi minuni, să faci "tâlhari" din oameni buni, şi mame îneci în suspine doar ca să-ţi fie ţie bine. Tu ... -
.jpg)
Mă doare sufletul de dor, mi-e gândul veşnic călător, şi se îndreaptă tot spre tine, vrând să te-aducă lângă mine. Mi-e inima ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu