luni, 21 februarie 2011

AM VRUT

Am vrut să vii
în tainicul ungher
învăluit în şoapte
şi cuprins de mister,
în care-am luat fiinţă
la ora dimineţii,
şi-n care am ascuns
întregul fir al vieţii.

Am vrut să-mi fii aproape
mai mult decât o umbră,
cu paşi să-mi urmezi paşii
prin camera cea scundă,
şi să îmi dai căldură
în zilele prea reci;
am vrut să stai cu mine,
am vrut să nu mai pleci.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

EXILATĂ

 De ne-iubire mi-s zilele incerte, și nopțile prea lungi, cu stelele inerte. De-atâta tăcere, timpan-mi pulsează doar de durere, și-n colțul...