joi, 10 februarie 2011

FLORI DE PIATRĂ





Vorbele-mi sunt flori de piatră,
crescute din jar, în vatră,
într-o zi plină de ger
când s-a deschid poarta din cer.

Sălbatice şi sângerii
au înflorit în zori târzii.

Sunt flori ce n-au vrut
să se-ascundă,
şi-au împânzit odaia scundă,
acoperind pereţii goi
cu frunze şi petale noi.

Sunt flori dulci şi flori amare,
călite în foc şi-n soare.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

EXILATĂ

 De ne-iubire mi-s zilele incerte, și nopțile prea lungi, cu stelele inerte. De-atâta tăcere, timpan-mi pulsează doar de durere, și-n colțul...