TOAST

Am rămas defectă...
şi viaţa nu e perfectă,
doar îndoiala mă macină, infectă,
mă rupe din calmul divin.

Şi-aş vrea o cupă de vin,
durerea din suflet s-alin,
pe-altarul uitării s-o-nchin,
sub cerul pudrat cu stele.

Şi s-adorm cu tâmpla senină,
vegheată de luna plină,
scăldată în alba-i lumină,
când totu-n mine s-a liniştit.

(sept. 2016)