vineri, 8 februarie 2013

EXERCIŢII... EXISTENŢIALE





Fac echilibristică într-un punct,
şi când ochiul îmi oboseşte,
mi-l odihnesc pe "piatra" din vârful unghiului,
mă închid în mijlocul cercului sau al triunghiului,
şi visez la o lume paradisiacă.

Pendulez ,din habitudine,
între scheme, ipoteze şi teoreme,
mereu în căutarea adevărului absolut,
am sufletul conectat la realul nevăzut,
şi-ncerc să cunosc tactil veşnicia

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

EXILATĂ

 De ne-iubire mi-s zilele incerte, și nopțile prea lungi, cu stelele inerte. De-atâta tăcere, timpan-mi pulsează doar de durere, și-n colțul...