luni, 15 noiembrie 2010

POEM pentru UN SUFLET DRAG








Te-am căutat "Suflete drag",
prin seara cu miros de ceară,
când mi se părea
tăcerea amară,
când somnul era
nenăscut, neştiut,
când raza de lumină
se împlântase în lut.

Te aşteptam de o viaţă,
 cu sufletul alb,
ca de gheaţă,
sperând să nu-mi fie
aşteptarea vecie,
şi învăţasem să te iubesc
în vis nebun, nefiresc,
căci obişnuiam să te simt
dincolo de loc şi de timp.

Şi aşteptând,
m-am îndreptat către pământ,
cu cerul în suflet,
cu tine în gând,
şi m-am pierdut în depărtări
cu dorul de tine,
cu ruga spre zări.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

SPUNE-MI...

 Spune-mi, ce simți... și tu te minți că e mai bine, fără noi, departe de mine? Spune-mi, cum poți să zâmbești pentru toate... și toți, când...