luni, 30 octombrie 2017

TE ŞTIU...








Te ştiu ca pe o carte veche...
eşti mincinos fără pereche;
fără pereche-n răutate,
tu perorezi despre dreptate,
credinţă milă şi iubire,
când scuipi, în jur, nefericire.

Te ştiu mai bine decât crezi...
te-am disecat , fără să vezi,
vrând să găsesc,
în a ta fiinţă,
aşa-numita "conştiinţă".

Dar n-am găsit aşa ceva;
nici Machiavelli n-ar putea
să te întreacă-n viclenie -
ţi-ai pavat drumul cu cadavre,
doar ca să-ţi fie bine ţie.

Te ştiu bine, dar de curând;
mi-ai devenit "călău" pe când
credeam în bunătatea ta...
dar tu erai o piază rea.

(29 oct. 2017)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

EXILATĂ

 De ne-iubire mi-s zilele incerte, și nopțile prea lungi, cu stelele inerte. De-atâta tăcere, timpan-mi pulsează doar de durere, și-n colțul...