DEZERTARE

Te-am plăsmuit, în aşteptare,
te-aş fi gustat, fără hotare,
dar ai rămas în depărtare -
mi-eşti fructul veşnic interzis.

Te-nchipuiam doar veselie,
dulce ca mierea, apă vie -
n-aş fi crezut, nicicând, că ţie
doar lacrimile-ţi sunt pe plac.

Te-ai dovedit a fi blestem,
nu te mai vreau, nu te mai chem,
rămâi cu nimbul tău etern ...
tu - absolută, eu - relativă.

- IUBIRE, tu !
...eu ,azi, renunţ.
Nu mai aştept, şi te denunţ
că m-ai pierdut pe-a ta cărare...
- Te pup!...de-aici, din depărtare.

(9 oct. 2017)