Îţi cânt în noapte
cu dulci şoapte,
şi te chem, te-alint
cu tainic cuvânt
desprins din stele.
Sub vraja nopţii,
nici teama nopţii
nu ne-nspăimântă,
când straniu cântă
păsări sinistre.
Şi sufletele noastre
se-nalţă spre astre,
dansând molatic,
în ritm nebunatic,
îmbătate de vis.
Dansează în zare,
se scaldă în mare,
mereu tresăltând
pe aripi de vânt,
purtate de dor.
În miez de noapte
suntem două şoapte
ce zboară pierdute
spre zări necunoscute
în veşnicie.
Bună! Dacă vă plac poeziile, în general, atunci...sunteţi invitaţii mei.Dacă nu vă plac, atunci puteţi trece mai departe...s-ar putea să vă plictisiţi îngrozitor.Versurile mele sunt pt cei cu sufletul sensibil, pt cei care ştiu să citească printre rânduri;pt cei care mai iubesc frumosul.
miercuri, 23 martie 2011
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
EXILATĂ
De ne-iubire mi-s zilele incerte, și nopțile prea lungi, cu stelele inerte. De-atâta tăcere, timpan-mi pulsează doar de durere, și-n colțul...
-
Uneori îmi e aşa de dor să-ţi aud glasul, şi aş vrea să fiu eu umbra ce-ţi însoţeşte pasul; uneori îmi pare că şi-aşteptarea do...
-
Mai lasă-mă o clipă să stau, să-ţi sorb iubirea din privire, s-o port cu mine în suflet în drumul meu spre nemurire. Mai lasă-mă ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu