RĂSĂRIT

Nu se mai zbate durerea în noi,
din cerul înalt,
azi, nu mai cad ploi,
doar soarele zglobiu
se mai împarte la doi,
când zorii ne găsesc
înlănţuiţi şi goi.
Doar el ne mai trezeşte
din frageda visare,
când valuri de lumină
dau iar năvală-n zare,
şi ochii ce tânjeau, 
cătându-se în umbră,
se-nlănţuie şi ei
în lumina cea blândă.
Surprinşi de răsărit
ne pierdem printre şoapte
şi, îmbătaţi de raze,
uităm iarăşi de noapte.