joi, 14 ianuarie 2016

VERSURI...pentru CEI PLECAŢI





Prea multe suflete s-au dus
pe-aripi de foc, la Cel de sus;
jale adâncă şi amară
cuprinde ţara-n fapt de seară.
Potop de lacrimi şi suspine
se-nalţă, Doamne, către tine -
azi, cei rămaşi printre cei vii
striga pe cei din veşnicii;
le-au rămas dorul şi-amintirea,
înlăcrimata li-i privirea,
azi, mame, taţi-cuprinşi de jale,
rămas-au cu braţele goale.
Îşi aşteaptă pruncii să vină
să le facă viaţa senină,
însă, la ceas de înserare,
doar dorul le apare-n cale.
(31 oct.2015)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

EXILATĂ

 De ne-iubire mi-s zilele incerte, și nopțile prea lungi, cu stelele inerte. De-atâta tăcere, timpan-mi pulsează doar de durere, și-n colțul...