joi, 14 ianuarie 2016

SOLITUDINE






Afară ninge ca-n poveşti,
eu mă întreb pe unde eşti -
când solitudinea îmi umple
zilele triste, fără veşti.

Şi gerul iernii e şi-n mine,
căci nu e soare fără tine,
şi zilele îmi par pustii,
când eşti departe şi nu vii.

(2 ian. 2016)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

EXILATĂ

 De ne-iubire mi-s zilele incerte, și nopțile prea lungi, cu stelele inerte. De-atâta tăcere, timpan-mi pulsează doar de durere, și-n colțul...