luni, 18 noiembrie 2013

… UNOR MIŞEI




Ne pregătim de luptă înc-o dată,
căci sânge-avem destul în vene,
cât să vă săturăm încă o vreme
pofta nebună de orori şi moarte.

Ne urmăriţi, mişei, de după colţuri,
tot rumegând de zor la ura voastră –
vă vreţi stăpâni, pe veci, în ţara noastră,
voi, pui de Iude, veşnici venetici.

Vă luaţi la trântă şi cu Dumnezeu,
muşcaţi hulpavi din carnea noastră,
şi-n toată nebunia voastră
nu ştiţi decât lui satan să-i slujiţi.

Vă-nstăpâniţi pe-acest pământ bogat,
ce v-a hrănit la sânul lui cu milă -
Voi, pui de vipere, îmi faceţi silă
…şi nu degeaba aţi fost blestemaţi.

Ne-oţi pune-n lanţuri şi negre celule,
mânaţi de-aceeaşi crudă răzvrătire,
ce v-a făcut să decimaţi, cu obidire,
floarea aleasă a acestei ţări.

Ne vom stinge şi noi ca şi părinţii,
în timp ce voi ne veţi ponegrii Sfinţii,
dar sângele vărsat va cere sânge,
şi va veni şi timpul vostru pentru-a plânge.

Căci timpul judecăţii o să vină,
şi va sfârşi şi stăpânirea voastră –
numai Lumina va bate-n fereastră,
şi întunericul va fi înlănţuit.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

EXILATĂ

 De ne-iubire mi-s zilele incerte, și nopțile prea lungi, cu stelele inerte. De-atâta tăcere, timpan-mi pulsează doar de durere, și-n colțul...