METAMORFOZĂ

 

Pluteam cu lebedele pe lac,
în miez de noapte , sub clar de lună,
îmi îmbătam iubirea nebună
cu parfum de roze şi liliac.

Îmi hoinărea gândul prin stele,
şi ochii-aşteptau un nou  răsărit,
îţi desenam chipul iubit,
cu deget tremurând, în undele grele.

Îmi crescuseră aripi măiastre,
din fulgi şi săgeţi, îndreptate spre cer,
se tot zbăteau, neîmblânzite şi-albastre,
tânjind după soare şi zări ce nu pier.