.jpg)
Te-am pierdut în ziua de ieri,
când cerul era prea sus,
când sufletul mustea de dureri,
când doar teama
sălăşluia în inima mea,
când pe cerul vieţii mele
nu lumina nicio stea.
Dar te păstrez mereu în vis,
şi-adânc în suflet
te-am închis,
şi te stropesc, ades,
cu lacrimile mele
ce-au învăţat să curgă
sub cerul plin de stele.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu