DEFULARE

Mă înec
într-o vâltoare de gânduri,
şi-ncerc să-mi pun
sufletu-n rânduri,
încerc s-arunc
durerea strânsă-n mine,
căci azi nu mă mai mint
că-mi este bine.
Mă sfâşie
tăcerea din jur,
şi dorul de tine
mă ucide-ncet,
prematur,
dar am fost exilată
în uitare,
şi nu mai pot să zbor,
şi aripa mă doare.
Şi-am amuţit de tot,
şi-am trupul îngheţat,
şi mâna, pe mătănii,
prea rău mi s-a-ncleştat,
şi noaptea iar se lasă,
cu neguri mă-nconjoară;
iar eu m-afund în vise
a nu ştiu câta oară.