miercuri, 18 mai 2011

DIMINEŢI








În dimineţi cenuşii
aproape aş vrea să fii,
să-mi umplii viaţa de soare,
să-i dai un strop de culoare.

În dimineţi mult prea reci
n-aş vrea deloc să mai pleci,
aş vrea lângă mine să stai,
multă căldură să-mi dai.

În dimineţi de tăcere
aş vrea doar a ta mângâiere
să fie pe trupu-mi ecou,
să-i port amintirea mereu.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

SPUNE-MI...

 Spune-mi, ce simți... și tu te minți că e mai bine, fără noi, departe de mine? Spune-mi, cum poți să zâmbești pentru toate... și toți, când...