Nici timpul nu mai vrea să curgă,
şi timpul parcă s-a mărit,
iar pleoapele nu vor s-audă
de somnul ce le-a tot pândit;
cu o bătaie pe secundă,
ochii clipesc neîncetat,
pereţii din odaia scundă
i-au măsurat în lung şin lat.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
https://youtu.be/RQum_P6KR8I
-
Spune-mi, ce simți... și tu te minți că e mai bine, fără noi, departe de mine? Spune-mi, cum poți să zâmbești pentru toate... și toți, când...
-
Soarele nostru a apus peste atâtea supărări, şi-n veşnica încrâncenare zac nerostitele chemări, şi paşii stau în aşteptare, în...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu