TREZIRE

Te las încă o dată şi plec,
nu ştiu dacă lipsa-mi te doare,
ştiu doar că speranţa-mi iar moare,
când soarele apune în zare,
şi nu mai cred în vise târzii.

Te las încă o dată şi fug,
căci timpul lângă tine-i pierdut,
chemarea-mi e doar un strigăt mut,
şi ai uitat de mine de mult,
şi nu mai aştept răspunsuri dorite.

Te las încă o dată şi pier,
înghiţită de noaptea adâncă,
evadând din cuşca prea strâmtă,
şi mă-ndrept către lumina cea blândă
a zorilor treziţi din visare.