SPECTATOARE

Am încetat de mult
să bat la uşile
unor suflete ferecate,
şi nu mai caut iubirea
în inimi prea goale,
sau prea secate,
nici lumina nu o mai caut
în ochii prea goi,
mi-a ajuns falsitatea
gustată, prea des, printre voi.

Ştiu că iar
îmi veţi bate la uşă,
când vă va fi greu,
când visele vă vor fi cenuşă,
cerşind iubire
şi mângâiere,
pentru zilele trecute
de uitare,
şi îndelungată tăcere.

Vă ştiu şi rolul
prea des repetat,
 în care excelaţi
de la atâta jucat;
îl tot urmăresc
la scenă deschisă,
cu-aceeaşi răbdare
şi-ngăduinţă nespusă.