.jpg)
M-ai ucis cu uitarea,
şi nu mai suport depărtarea,
şi nu mai ştiu
cum să te-ajung,
o ultimă dată,
la piept să te strâng.
M-ai ucis cu tăcerea,
şi ţi-am uitat mângâierea,
şi nu mai vreau,
în gând să te chem,
tot aşteptând
să-mi dai un semn.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
https://youtu.be/RQum_P6KR8I
-
Spune-mi, ce simți... și tu te minți că e mai bine, fără noi, departe de mine? Spune-mi, cum poți să zâmbești pentru toate... și toți, când...
-
Soarele nostru a apus peste atâtea supărări, şi-n veşnica încrâncenare zac nerostitele chemări, şi paşii stau în aşteptare, în...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu