.jpg)
Îmi tot bate sufletul
la poarta timpului,
cerşind încă o clipă de răgaz.
Îmi tot bate sufletul
la poarta iubirii,
dar iubirea nu vrea să-i răspundă.
Singurătatea tot bate
la poarta sufletului meu,
şi e mai neobosită ca oricând.
ca oricând.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
https://youtu.be/RQum_P6KR8I
-
Spune-mi, ce simți... și tu te minți că e mai bine, fără noi, departe de mine? Spune-mi, cum poți să zâmbești pentru toate... și toți, când...
-
Soarele nostru a apus peste atâtea supărări, şi-n veşnica încrâncenare zac nerostitele chemări, şi paşii stau în aşteptare, în...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu